Graiesc Moldoveneste: LIMBA MOLDOVENEASCĂ

LIMBA MOLDOVENEASCĂ

Facebook Odnoklassniki

1)
Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei

 

Pentru limba moldovenească

Așijderia și limba noastră den multe limbi este făcută și ne e mestecat graiul nostru cu al vecinilor de prenpregiur, măcar că de la Răm ne tragem, și cu a lor cuvinte ni-s mestecate. Cum spune și la predosloviia leatopisățului celui moldovenesc de toate pre rîndu: ce fiind țara mai de apoi ca la o slobodzie, de prenpregiur venind și descălecăndu, din limbile lor s-au amestecat a noastră: de la rămleani, cele dzicem latină, păne, ei dzic panis, carni, ei dzic caro, găina, ei dzic galena, muere, îi dzic mulier, femeia – femina, părinte – pater, al nostru – noster, și altele multe den limba lătinească, și de-am socoti pre amănuntul, toate cuvintele li-am înțeleage.

 

2)
ÎNVĂŢĂTURĂ ÎNSUŞI STĂPÎNITOAREI MĂRIRI ECATERINII II. Cătră orînduita Epitropie preste alcătuirea arătării a unii noao LEGIUITOARE CONDICĂ. Tălmăcită pre limba moldovenească, şi tipărită prin îndemnarea luminatului Gheneral Feldmarşal şi a feal de feal de ordine Cavalier şi poruncitoriul Armiei cei din tăi, GRAF PETRU ALEXANDROVICI RUMIANŢOV cu toată osîrdia şi cheltuiala Prea osfinţitului Mitropolit a toată Moldavia CHIRIU GAVRIIL ; carea s-au tălmăcit de Toma vel logofet. Al anii de la Hristos: .. avgust: ..

 

3) Orînduială pentru sfinţirea bisericii, Iaşi 1809

ACEASTĂ ORÎNDUIALĂ Pentru sfinţirea bisearicii... s-au tălmăcit acum întîiaş dată de pre limba slovenească pre limba moldovenească. În zilele Marelui însuşi stăpînitoriului şi prea Blagocestivului Împărat ALECSANDRU PAVLOVICI a toată Rossia
Şi s-au dat în tipariu acum a doaoră / Cu voia şi Blagoslovenia Preaosfinţiei sale Chriu Chir GAVRIIL MITROPOLIT şi Exarh a Moldaviei, Valahiei şi a Basarabiei. - Iaşi, 1809.

 

4)
Instrucţie în scurt, Iaşi


Instrucţie î scŭrt de Prinţipurile ighieismului sau a sistemiĭ morizoniáne, şi de îtrebuinţare doftoriei universale de vegetaluri compusă după sistemul ighieistic Tolhausen Tălmăcită în limba moldovenească de D. Camenariul C. Veisa Iaşii : În Tipografie S. Mitropoliei

 

5)
Alcătuire înaurită a lui Samuil Ravvi jidovului, mustrînd rătăcirea jidovilor Acum întîi tălmăcită pre limba moldovenească de Toma vel logofăt prin osîrdia a prea cinstitului dumisale Ioan Cantacozino vel vis fiul răposatului Iordache vel logofăt Învremea stăpînirii aprea puternicii, şi prea milostivii ÎMPĂRATRIŢII a toată rosia ECATERINII aldoilea; Tipăritu-s-au această carte cu toată cheltuiala dumisale numitului vel vis ; Prin blagoslovenia a prea osfinţitului Mitropolit a toată Moldavia chiriu chir Gavriil 

întru asa tipografie  în iaşi la anul de la HS: ... dechemvrie: ..

 

6)
Gramatica teologhicească, Iaşi

GRAMATICA TEOLOGHICEASCĂ
Scoasă în limba moldovenească depe Bogoslovia lui Platon,...

CUVÎNT ÎNAINTE

Cătră Cetitoriu...
...Pentru aceasta mam îndemnat, de ascoate această cărticică pre limba noastră moldovenească, pentru învăţătura pravoslavnicii credinţă...

 

7)
Slujba, Iaşi 1815


SLUJBA LA pomenirea Sfîntului slăvitului mare glăsuitoriului PROROC ISAIA Carea s-au alcătuit de prea cuviosul arhimandrit şi dascal chir Teodorit Şi s-au tălmăcit în limba moldovenească de dumnealui chir Iordache gramaticul ;

Cu voia şi blagoslovenia prea Sfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit a toată Moldavia Chirio Chirio Veniamin şi o au dat în tipariu cu a prea cuvioşiei sale cheltuială

 

8)
Adunare de ofisuri şi deslegări în ramul giudecătoresc, Iaşi 1844


Adunare de ofisuri şi deslegări în ramul giudecătoresc, slobozite de la întronarea preaînalţatului domn Mihail Grig. Sturza, pănă la anul 1844, iulie 9, cercetate, din poronca Înălţimei Sale, de o Comisie speţială şi publicate de Dimitrie Hasn

ÎNALTA REZOLUŢIE
Prin Postelnicie se va face cunoscut consulaturilor, că în limba Franţuzească poate fi numai corespondenţia diplolamaticească, iar în toate celelalte, trebue a se întrebuinţa, după pilda de mai înainte, limba moldovenească, şi de acum înainte corespondenţiea, în pricini giudecătoreşti, va urma cu Logofeţiea Drenteaţei.
În 25 Iulie, 1834

 

9)
Curioznică, Iaşi 1785 


Curioznică şi în scurt arătare celor ce iubesc a cerca vrednice învăţături din fiziognomie. Tălmăcită dipe limba nemţască în cea rusască, cum şi pe limba aceasta moldovenească. Iaşi 1785

 

 

10)
Scurtă russască grammatică, Chişinău 1819


„Scurtă russască grammatică, cu tălmăcire în limba moldovenească, pentru ucenicii Seminariei Chișinăului, și alte altor școale din Basarabiia, cu adăogirea cuvintelor și a dialogurilor, ce să întrebuințază mai adesăori în limba russască și moldovenească. Chișinău. În Tipografiia Mitropoliei Chișinăului. Anul 1819.

 

Pentru scoaterea cuvintelor

Scoaterea cuvintelor arată eșirea, feliurimea, și schimbarea cuvintelor. Cuvintele sînt proaste sau alcătuite, începătoare sau scoase. Prost cuvînt este acela, care să alcătuește din vreun cuvînt, adecă: cest-cinste, hleabă-pîine, voda-apă. Alcătuit cuvînt este acela, care să alcătuește din doao sau vrocîteva cuvinte, adecă:cestoliubie – iubire de cinste, hleabopașestvo – arăturile pentru pîine, vodopadă – cădere de apă.”

 

11)
De ale casii voarbe, rusăști și moldovenești, Iași, 1789

 

12)
Amfilohie Hotiniul, De obște gheografie, Iași, 1795

”De obște gheografie pe limba moldoveniască scoasă de pe Gheografie lui (Claude) Buffier, după orînduiala care acum mai pre urmă s-au așăzat în Academie de la Parizi.

Acum întîi tipărită: în zilele Prea Luminatului, și Prea Înălțatului Domnului nostru Alexandru Ioan Calimah V(oe)v(o)d.

Cu blagoslovenia, și cu toată cheltuiala Preosfințitului Mitropolit a toată Moldavia, Kirio Kir: Iacov. Întru a Preaosfinției Sale tipografie, în Sfinta Mitropolie, în Iași.”

 

13)
Catihisis, Viena 1777


Acest de iznoavă tipărit Catihisis s-au tălmăcit şi s-au diortosit prin Stefan Atanasievici, întîiul slavenesc şi moldovenesc Canţelist al Consistoriumului C. C. Bucovinii Viena, 1777

 

14)
Chiriacodromion, Chişinău 1860


Nichifor, Arhiepiscop. Chiriacodromion Sau Cuvinte morale la toate Evangheliile Duminicilor preste an... Tălmăcite pe limba Moldoveneasca întocmai cu ceale tiparite la anul 1819 în / Tipografia Preasfintitului Sinod în Moskva în limba Slăvineasca, de învăţaţii Dascali / Gherontie şi Grigorie ce au fost mai în urmă Mitropolit al Ţării Romîneşti şi tipărite în Tipografia Episcopiei în Buzeu. Iară de pe aceasta sau tipărit în Tipografia Casei Arhiereşti, la anul dela naşterea lui Hs,1860.

 

15)
Invăţătură, Chişinău 1863


Invăţătură, scoasă din Pravilele Sfinţilor Apostoli şi a Sfinţilor Părinţi, care se dă in Scris de la Arhiereu Preotului celui de nou Hirotonisit, ca să o cetească adesăori = Поучение святительское к новопоставленному Иерею, даемое ему на свитце, частаго ради прочитания, выписан – // ное из правил С[вя]тых Ап(о)[сто]л и с[вя]тых О[те]ц. S-au tălmăcit din limba slavonească in limba moldovenească, şi s-au tipărit acum a treia oară in Tipografia // Casei Arhiereşti in Chişinău la anul 1863,// in luna lui iunie. Ed. a 2-a. –Chişinău : Tipografia Casei Athiereşti, 1863.

 

16)
Гурие [Гросу], Архимандрит. Букоавна молдовиняскэ / алкэт. де миссионерюул Епархиал Архимандритул Гурие. – Кишинэу : Тип. Епархиалэ, 1909

 

17)
Acatistul, Chişinău 1860


“Acatistul / Preasf[i]ntei Stăpinei noastre / Născătoarei de Dumnezeu / Bucuria tuturor scirbiţilor./ / S-au tipărit din nou de pe cărticica tălmăcită din limba rusască pe cea / moldovenească de arhimandritul Natail [Danilevskii], / tipărită in Chişinău, la anul 1860. –Chişinău : Tipografia Eparhială, 1909″

 

19) 
Regulamentul organic al Moldovei

art.421: „Cursul tuturor îmvăţăturilor va fi în limba moldovenească, nu numai pentru înlesnirea sholerilor şi cultevirea limbii şi patriei, ce încă şi pentru cuvîntul că toate pricinile publice trebue să se tractarisască în această limbă, pe care lăcuitorii o întrebuinţază şi în sărbările bisericeşti.

 

20)
Contele F. v. Karaczay în lucrarea sa etnografică "Die Moldau, Wallachey, Bessarabien und Bukowina. Neueste Darstellung dieser Länder, nebst Kupfern, verschiedene Trachten derselben vorstellend" (Wien 1818): 


„Locuitorii ţării se numesc pe sine «moldoveni» şi nu «rumuni», precum cei din Valahia, susţinînd că n-ar fi urmaşii romanilor
şi că ar fi locuit provincia înainte de venirea acestora“.(p. 8)


„Limba comună a ţării este moldoveneasca, iar în Valahia, limba valahă, numită şi romana, fiindcă e socotită cu toată sinceritatea o fiică degenerată a vechii limbi latine.” (p. 33-34)


„Aceasta [limba moldovenilor la timpul respectiv, n. n.] este un amestec straniu al unui dialect slav cu limba latină şi cea italiană, nu fără bogăţie şi nici fără armonie sonoră, avînd deosebit de mulţi diftongi. Ea se foloseşte pentru scris şi pentru tipar. Limba curţii şi a înaltei societăţi este însă exclusiv greaca. Cineva s-ar înşela amarnic dacă ar crede că s-ar putea descurca cu limba ţării la curtea principelui Moldovei sau al Valahiei. Aceasta este aproape dispreţuită de cei din înalta societate, şi foarte mulţi greci, precum însuşi principele de atunci al Moldovei, Calimachi, sau principele Caragea din Bucureşti, nu o vorbesc deloc.” (p.34-35)

21)

Critil și Andronius, Iași, 1794

”Acum întîi tipărit, în zilele Pre Luminatului și Pre Înălțatului Domnului nostru, Mihaiu Constandin, Suțul Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn Țării Moldaviei. Cu blagoslovenia și toată cheltuiala Preasfinții Sale Chiriu Chir Iacob [Stamati] Arhiepiscop și Mitropolit Moldaviei. Pre cît s-au putut tălmăci noao capete pănă acum, de pre limba grecească, pre limba noastră moldovenească s-au dat în tipariu, în tipografia Preasfinții Sale, cea din nou făcută, în Sfinta Mitropolie, în Iași.

 

22)
Triod, Iaşi, 1747


"Fireşte ce lege dreaptă mă sileşte pre mine (prea înălţate şi de Dumnezău credincioase Doamne), ca să închin măririi tale cu datorita cinste şi evlavie pre acest de suflet folositoriu Triod, care acum cu cheltuială nu puţină vruiu ca să tipăresc, pre limba moldovenească, spre săvărşita înţălegere, şi urmata folosinţa lăcuitorilor Ţării aceştia..."

 

23)
Pomelnicul de la Voroneţ, 1775

"am cercaşi am adus dascal ca acela în numita mănăstîre pe sfinţie sa, chir Vartholomei Madzerianul, arhimandritul, carele în multe dyile s-au ostenit, au tălmăcit, au tîlcuit şi au scris acest pomialnic, după orînduiala ce arată gios:
1. Au tălmăcit di pi sîrbiia şi au scris // pe moldoveniia tot pomialnicul acela ;i de acmu tuturor moldovenilor le va fi cu înţălegere..."

 

24)
Nicolae Costin, Ceasornicul domnilor

"Cartea ce să chiamă Ceasornic domnilor, izvodit întîiu den vechile a Rîmului istorii, din cărţi streine scos pre limba moldoveniască de răpăosatul Neculai Costin, ce-au fost ve-log(ofăt). Iară acmu de iznoavă cu poronca şi cu cheltuiala mării-sale luminat domnului nostru Io Nicolae Alexandru coevod şi oblăduitoriu Ţării Moldovei, s-au scris în oraş, în Iaş, în anul de zidirea lumiei 7222 (=1713)

 

25)

Primul dicționar moldovenesc-rusesc, editat în Moldova în anul 1789.

 

ÎN SCURT

Adunare numelor după Capetile ce sau așezat cu doao Limbi întru folosul celor ce vor vrea a învăța limba Rusască și Moldovenească.

Tipărit la Iași.

 

26)

Gramatica teologhicească

Amfilohie Hotiniul, Iaşi 1795, partea expoziţiei din Casa lui Dosoftei din Iaşi

"Grammatica teologhicească.

Pe limba moldovenească. 

Cu întrebări Şi răspunsuri Povăţuitoare cătră credinţa evanghiliei Şi mai întîi pentru cunoştinţa Dumnezeirei şi a însuşi omului pre sine."

 

27)

Cuvîntelinic Ruso-Moldovnesc, partea I-ia şi a II-a,

Daţco Petr Antonov, Editura di Stat a Moldovii Tirişpolea anu 1930

 

Copyright 2012 © Graiesc.md
Developed by webinmd.com