Graiesc Moldoveneste: Scrisoarea (descrierea) Moldovei de Dimitrie Cantemir domnul ei.

Scrisoarea (descrierea) Moldovei de Dimitrie Cantemir domnul ei.

Facebook Odnoklassniki

Cătră iubitorii de știință cititori

Cartea aceasta de alcătuitoriul eii sau făcut Moldovenește, depe care izvod sau tălmăcit Latinește, de pe cea Latinească nemțește sau tălmăcit și sau și tipărit, la anul 1769 în Berlin.

Viața lui Dimitrie Cantimir Domnului Moldovei

Cărți tipărite
...
G [3]. Lumea și Sufletul în limba Grecească și Moldovenească. O carte pentru năravurile cele bune ce să cuprinde în vorbă.

Cărți ne tipărite:
E. Istorie veche și noao pentru Dachia, o carte mare pe coala [foaia dreptunghiulară de hîrtie din ngr. kolla] îndoită scrisă în limba Moldovenească, iarăși această carte scrisă în limba Latinească sau prăpădit în marea Caspiei.
...

Z [7]. Istoria caselorale Brîncovanului și alui Cantacuzino, o scrisoare cu mîna în limba Moldovenească coala în patru îndoită.
...
I [8]. Povățuire la musichia turcească, în limba Moldovenească, coala în patru.

Afară de aceste cărți deplin săvîrșite, mai are încă și alte multe începeri pre hîrtie neisprăvite care sînt încă și pînă acum . El grăia turcește persește, arapește, greceasca de acum, Latinește, Italienește, Rusește, și moldovenește, și înțelegea foarte bine Elineasca, sloveneasca, și cea franțozească.

 

Cuvînt înainte

...
Și cum că el au alcătuit o carte pentru năravurile cele bune supt titlu: Lumea și Sufletul ce să cuprinde în vorbă. în limba Moldovenească. ne învățăm din scrisoarea vieții sale.

Eu cunosc scrisoarea aceasta aproape la 40 ani, căci Beizade Antioh învăța pre atuncea la academia învățăturilor de aicea și Ivan Ilinschii odineoară Logofăt al Domnului Dimitrie, a fost unul din tălmăcitorii eii, și mie misă pare că am auzit atuncea, cum că izvodul lar fi fost alcătuit Dimitrie în limba Moldovenească, și apoi acel Ilinschii ar fi prefăcuto în limba latinească. Beizade Antioh a luat scrisoarea Moldovei, ca și Istoria turcească și o au adus cu sineși la anul 1732 la țara Englizească, și de acolo la țara Franțozească.

CAP. al EI [15]. Pentru neamul boeresc din Moldova

Iară chipul cu care sau sădit înainte și sau ținut în Dachia vița romanească așa multe sute de ani, de la Traian, pînă în vremile noastre, nu ne iaste voea ca săl descoperim așa pre larg, ci numai singur adevărul acesta îl punem îm­potriva celor ce sînt cu îndoeală, adecă: limba Moldovenească care mai mult decît toate alte limbi se asemenează cu limba romanească, ne în­dreptează la spița neamului nostru destul de luminat, încît nimenea nu poate să mai stea împotrivă cu nimic.

CAP. al SI [16]. Pentru ceialalți lăcuitori ai Moldovei

Cei ce au fost aduși din țara Leșească, și au fost așezați în mijlocul Moldovei, șau uitat limba lor, pentru îndelungarea vremii, și au deprins pe această Moldovenească. Iară Ungurii, pentru că au rămas nesmintiți în legea lor cea papistășască, își țin împreună și limba lor, măcar că și pre această Moldovenească toți o înțeleg.

CAP. al D [4]. Despre limba sau graiul Moldovenilor

Istoricii arată osebite cugete pentru alcătuirea limbii Moldovenești: Mulți dintru dînșii zic că iaste alcătuită cu schimbare din Limba

Limba cea latinească, fără de a fi împrumutată și dela alte limbi; iară alții zic, că iaste din cea Italienească. Însă noi vom arăta temeiul despre amîndoao părțile, ca să poată Cetitoriul să înțeleagă adevărul mai cu amăruntul.

Aceia carii zic că limba Latinească iaste Maica cea adevărată a limbii Moldovenești, razimă întru aceste temeiuri; adecă zic.

A [1]. Că bejenarii Romanești, au venit în Dachia cu mult mai înnainte pînă a nu să strica limba Romanilor în Italia, prin năvălirile Gotților și ale Vandalilor: Și cumcă nici unii din Istoriici nu arată că sar fi întors ei iarăși înapoi la Italia în vremea cînd stăpînea varvarii. Și pentru aceia lăcuitorii din Dachia nu au avut de unde săși schimbe limba sa cea veche.

V [2]. Cumcă Moldovenii nici odinioară nu sau chiemat Italiani, precum sau chiemat alți Romani în multe locuri după aceea, ci totdeauna șau ținut numele său cel vechiu, pre care îl avea toți Romanii, cînd era Roma cetatea a toată lumea. măcar că aceasta nu stă împotrivă, căci Ungurii și Leșii îi numesc pre dînșii Vloh; care nume obicinuesc neamurile acestea săl dea și Italianilor.

Iară eu mai bucuros cred, că neamurile acestea fiind învecinate și mai cunoscute cu Moldovenii, întîiu Moldovenilor au dat acest nume Vloh și apoi mai pre urmă la Italia; însă nu lau luat dela Italia ca săl dea Moldovenilor.

G [3]. Cumcă. adeverința cea mai cu temeiu pentru zisul acesta, sînt cuvintele cele multe curat Latinești, care încă tot se obicinuesc în limba Moldovenească, care în cea Italienească nici odi­nioară nu să află; Iarăși cuvintele acelea pre care leau adăogit în limba Italienească, Gotții, Vandalii și Longobardii, nici cacum nu să află la Moldoveni.

Și pentru ca să arătăm mai luminat am pus aicea aceaste cuvinte:

Latinește Italienește Moldovenește
Ințipio Comințio Încep
Albus Bianco Albu
Țivitas Țita Cetate
Dominus Siniore Domn
Mensa Tavola Masa
Verbum Parola Vorba
Capu Testa Capul
Venațio Catția Vînat

Iară

Iară cei ce mărturisesc cum că limba Moldo­venească iaste alcătuită din cea Italienească, zic așa:

A [1]. Cumcă are tot aceleași vorbe ajutătoare: am, ai, are, ca și cea Italienească.

V [2]. Cumcă articulele eii, sînt aseamenea ca și la aceea.

G [3]. Cumcă oare care cuvinte sînt cu totul Ita­lienești, adecă: Șchiop, Italienește Schiopo. Iară Latinește Claudus. Precum și Cerc. Italienește Cerco: Iară Latinește Cvero. Și fiind că cuvintele acestea sînt ne cunoscute în limba Latinească, pentru aceea, nu pot să fie aiurea, decît din cea Italienească.

Însă cei ce cugetă precum am arătat dintru întîiu, zic împotrivă așa:

A [1]. Cumcă Moldovenii au adevărat vorbele acelea ajutătore, însă nu Italienești ci însuși ale lor.

V [2]. Cumcă aseamenea aceasta iaste și cu Articulile cuvintelor, căci nici cu o parte din graiu, nu să depărtează mai mult limba Moldovenească de cătră cea Italienească de cît cu acestea, pentru că Italianul pune articula înaintea cuvîntului: Iară Moldovanul o pune pre urma cuvîntului Adecă italienește luomo, lamoglie Și:

Și Moldovenește omul, femeia.

Și Italianul are numai o articulă bărbătească adecă singurată; Il: și înmulțită gli, sau i. Și femeescă singuratică: La: înmulțită, le. Iară Moldovenii au doao articule singuratece, ul și le. Pre cel dintîiu o pun la cuvintele cele ce să încep cu slovă glasnică: Iară pre ceialaltă, o pun la cuvintele cele ce să încep cu slovă ne glasnică: Adecă omul, Latinește Homo; Calul, Latinește Ecvus. Scaunul, scamnum. Vasul, VasȘarpele, Serpes. Cîinile, Canis: Și altele.

Iară la număr înmulțit pun articula ii. Pre urma cuvintelor celor ce însemnează lucru viu: Precum caii, oamenii, Latinește ecvi, homines. Iară lucrurile cele moarte să sfîrșesc cu articul ele. Precum scaunele, vasele, și altele.

Articule femeești încă au doao singuratece adecă ea, și a. Precum: muiarea, găina; Latinește mulier, galina. Iară cuvintele care să sfîrșeșc cu e, dobîndesc la înmulțire articula ile; adecă găina, găinile.

G [3]. Cumcă poate săse prepue cu adevărat, că cuvintele acelea, care să asemenează mai mult cu limba Italienească

Italienească decît cu cea veche a Ro­manilor, să fie rămas în limba noastră dela Ghenuezi, din pricina însoțirii ceii multe ce avea Moldovenii cu dînșii, cînd stăpînea ei schelile mării negre. Căci întru acest chip au împrumutat Moldovenii cuvinte și dela Greci, dela Turci și dela Leși, după ce au început a face neguță­torie cu dînșii, adecă, dela Greci: pedeapsa, παίδευσις; chivernisirea, ϰυβέρνησις; sporire προϰοπή; azima, ἄζυμον; drum, δρόμος; pizma, πεῖσμα.

Deci fiind că am arătat zisele despre amîndoao părțile, noi nu putem hotărî care dintru amîn­doao să fie mai adevărate, pentru că ne iaste frică ca nu cumva din dragostea patriei să ni să întunece ochii, și să prisosim oareșce, și apoi să cunoască alți mai bine; Pentru aceia lăsăm asupra cititoriului, ca să judece însuși. Iară noi ne îndestulăm ca să arătăm aicea numai zisul lui Cavatie carele zice, Adecă:

„Iaste de minune că limba Moldovenească are mai multe cuvinte Latinești decît Italienești, măcar de și lăcuiesc acum Italianii, unde au lăcuit mainainte Romanii”, Însă poate ca să nu fie pînă întru atîta de minune, pentru că Italianii șiau schimbat limba sa cu mult mai în urmă după ce a venit

venit neamul Moldovenesc în Dachia.

Și fiind că în limba Moldovenească să află oare care cuvinte, care nu sînt nici Latinești, nici de pre la alte limbi de prinprejur: Pentru aceia să vede că sînt rămășițe de pre la Dachii cei vechi. Căci nimic nu poate să ne împiadece pre noi anu crede cumcă bejenarii Romanești după ce au venit în Dachia, șiau năimit loruși slugi din Dachi, sau poate că rămîind vre unul fără de femee, sau și însurat luînduși femei dela Dachi. și cu acest chip lesne șiau putut amesteca în limba lor cuvinte streine precum: Stejar, pădure, Hlășteu, cărare, grăesc, privesc, nemeresc.

De altă, și limba Moldovenească are ale sale răspicări sau rosturi ca și toate alte limbi.

Vorba cea mai împodobită iaste împrejurul Iașului în mijlocul Țării; Pentru că oamenii cei ce sînt în partea aceasta să mai supțiează, fiind că sînt aproape de curtea Domnească.

Cei ce locuesc la Nistru, amestecă multe cu­vinte leșești; și vasele pentru care au trebuință în casă, încă le numesc cu nume Leșești, încît de abia pot să înțeleagă ceilalți Moldoveni.

Și cei ce lăcuesc în partea muntelui despre Ardeal obicinuesc

adese ori cuvinte ungurești.

Iară fălcianii amestecă limba cu cea tătă­rască și Galațenii cu cea Grecească și cu cea turcească.

Iară partea femeiască din Moldova are cu totul altă vorbă decît partea bărbătească; Căci iale schimbă silava bi și vi în ghi și hi: Adecă în loc de bine, zic ghine; vie, hie: Și silava pi o schimbă în chi; Precum pizma, chizma: Piatră. chiatră; Încă și un bărbat cînd să deprinde cu vorba aceasta, cu greu poate săse dezvețe, și să vădește singur pre sine zicînd, că au șezut prea mult în brațele maicăsa; pentru aceia și ocărăsc ceialalți pre unii ca aceia, zicîndule feciori de babă.

Muntenii și ardelenii, au tot o limbă cu Moldovenii, numai cît le iaste vorba puțin mai groasă, precum giur, romînul jur, Dumnezeu, Dumnezău, acmu, acuma, acela, ahăla. Și mai au ei și alte cuvinte care nici sînt cunoscute Moldovenilor, iară la scrisoare nu le obicinuesc, ci urmează întocma dupre ortografia graiului Moldovenesc, și cu aceia cunosc ei întru adevăr, cumcă vorba Moldovenească iaste mai curată decît alor, măcar de și nu mărturisesc fiind propiți ei de antipatia ce iaste între moldoveni și între munteni.

CAP. al E [5]. Pentru slovele sau buchile Moldovenilor

Iară fiind că buchile Slovenești nu au fost de ajuns atît pentru rostul tuturor cuvintelor, acelora pre care leau schimbat neamul Moldovenesc din limba Latinească, cît și pentru acelea pre care leau îm­prumutat ei de pre la neamurile cele învecinate; Pentru aceia au fost ei nevoiți ca să mai afle și alte buchi, pricinuind cu aceasta limbii Moldo­venești mai multe buchi decît la toate celelalte limbi din Europa adecă 47 împreună cu alte semne prosodicești și ortograficești.

Și cu acestea au dat el prilej de sau obicinuit ase citi în limba Moldove­nească, întîi numai Evanghelia, și faptele Apos­tolilor, iară mai pre urmă și toată Liturghiea; iară mai pe urmă după vre o zece ani, au urmat aceștii rînduiale frumoase și Șerban Cantacuzino Domnul țării Romînești și au așezat în țara sa și el Școale Grecești, împreună și Tipografie Grecească și Romînească.

Copyright 2012 © Graiesc.md
Developed by webinmd.com