Graiesc Moldoveneste: Dimitrie Cantemir, Divanul sau Gîlceava înțeleptului cu lumea, Iași, 1698

Dimitrie Cantemir, Divanul sau Gîlceava înțeleptului cu lumea, Iași, 1698

Facebook Odnoklassniki

„Divanul sau Gîlceava înțeleptului cu lumia sau Giudețul sufletului cu trupul. Prin de truda și de ostenință iubirea a lui Ioan Dimitrie Constantin Voevod. Întăiu izvodit și de izioavă din vechiul și noul Testament în slava și folosința Moldovenescului niam. În vremile a Măriei sale Blagocestivului Prealuminatului Moldavii Oblăduitoriu Ioan Antioh Constantin Voevod alcătuit. Turma a Pravoslavnicului Moldovenescului Nărod de prea Osvințitul Părintele Savva Arhiepiscopul și Mitropolitul Suciavii Otcărmuindu-să. Iară cu osirdiia si epitropiia Cinstitului și blagorodincului Boiar dumnealui Lupul Bogdan Hatmanul s-au tipărit în orașul scaunului domnii. În IaȘi. V leat de la Adam 7206. Iară de la mîntuința lumii 1698. M(e)s(e)ța Avgust 30. Și s-au tipărit prin osteniala smeriților și mai micilor Athanasie Ieromonahul si Dionisie Monahul Moldoveanii.

Însă cu oarece și osîrdie și ostenință, din a multora, nu de pemintesti, ce cerești ogoară, neveștedzitoare floricéle, cu nestricătoriu miros adunate și-ntrulocate li-am prefăcut. Însă cu această îndemnare, pre măriia ta priimitoriu și aostenéale ca acéstea însoțitoriu știind, precum și alte întru ale măriii-tale vremi multe s-au răzsădit ș-au înflorit, așe mărog ca și acéstea ale méle ostenéle (carile sînt ca niște de un prost și neînvățat grădinariu adunate floricéle) a să sămăna, a să sădi, a înflori și tuturor depreună a să obști să binevoiești și să nevoiești. și mai vîrtos tot moldovenescul nostru niam cu Cîntarea cîntărilor a striga, și unul altuia în bucurie arătînd a cînta să să îndémne, dzicînd: „Flori s-au deschis în pămîntul nostru!“ (glav 2, sh. 12).

Lăudată dară, ca pre o vréadnică și întru toate desăvîrșit a măriitale am cunoscut cartea, și așea o va cunoaște fietecine a căruia, cu fumu zavistii, sufletești ochi întuneca nu vor fi, devréame ce cartea aceasta aflare minunată și gînd deceia și didascalie cu totului tot pravoslavnică are, carea capul și începătura credinții noastre iaste; așijderea despărțirea părților ei după pricini, foarte cum să cuvine; și avoroavii înfrumețare, precît a moldovenescului niiam limbă a cuprinde poate, cu ritoricesc meșterșug împodobită; adîncă și bogată la dovedirile a Véachii și ai noaîi Scripturi. Cu istorii și răspunsuri și a celor de pre denafară înțelepți îndestulită, înfrumușețată. Și, ca cu un cuvînt să dzic, cu didascalie tocmită, atîta cît mai mulți cei ce de îngeriasca

 

criticul rus V. Gr. Belinskii îi face această caracterizare: „Prințul Dimitrie a fost un om învățat, cu deosebită plăcere se ocupa el cu istoria, era iscusit în filosofie și matematică și avea multe cunoștințe în arhitectură; a fost membru al Academiei din Berlin; vorbea turcește, limba persană, grecește, latinește, moldovenește; știa destul de bine limba franceză și a lăsat în urma sa cîteva lucrări în limba greacă, moldovenească și rusă“.

Al. PIRU, Dimitrie Cantemir, în Istoria literaturii romîne de la origini pînă la 1830, Editura științifică și enciclopedică, B., 1977, pag. 275–278

Copyright 2012 © Graiesc.md
Developed by webinmd.com