Republica Federală Romînia.

Republica Federală Romînia.

Dece Romînia nu este un stat federativ? Romînia s-a format pe baza la patru state, care sute de ani au trăit separat. Deseori pricina apariției Romîniei, este explicată prin exemplul Germaniei sau Franței și Italiei, ca proces firesc istoric de formarea statelor naționale. Dar Germania este o federație de state cu o formă de guvernămînt republicană. Republica Federativă germană este compusă dintr-un număr de 16 state care se autoguvernează, care sînt unite la nivel de guvern federal. Spre deosebire de Romînia ca stat unitar, guvernele autonome la nivel statal sînt definite constituțional, fiind protejate de orice intervenție unilaterală care ar putea fi luată la nivel federal.
Cine este sub ocupaţie?

Cine este sub ocupaţie?

Deseori romînii, ca dovada dependenţei Moldovei de forţa externă, folosesc temeiul de a ne aminti, că pe teritoiul Moldovei se află Armata rusă a 14-cea. Romînii permanent pedalează prezenţa acestui contingent pe teritoriului ţării noastre, catalogînd regimul dislocării lui ca unul ocupaţionist.

"Noi de ici, voi de colo"

Despre impunerea ideologico-politică — prin gazete, reviste, proclamații, programe școlare și manuale — a denumirii «Țara Romînească» Ardealului (Transilvaniei) și Moldovei scriu istoricii romîni. Astfel cunoscutul istoric romîn E. Stănescu în articolul «Geneza noțiunii de «Romînia»... (1968), stabilind «faptul de conștiința devenit pe deplin fapt ideologic», constată că prin 1850 «a apărut lozinca de «Romînia Mare», atribuită lui Ion Eliade-Rădulescu, și care însemna de fapt extinderea noțiunii de «Romînia» de la Țara Romînească la ansamblul provinciilor romînești... În anii de dinainte de unire și chiar imediat după aceasta se constată tendința de a transforma noțiunea de «Țara Romînească» în Romînia...»
«Le place să se numească moldoveni...» «Popoare care se numesc valahi...»

«Le place să se numească moldoveni...» «Popoare care se numesc valahi...»

Acțiunea dimpreună a diferitelor împrejurari de ordin geografic, etnodemografic, politic și social asupra procesului de dezvoltare a unor comunități etnice predetermină transformări calitative radicale. Drept rezultat, colectivitatea de aceeași origine și de aceeași limbă se împarte în cîteva popoare, fiecare atribuindu-și și cultivîndu-și denumiri noi. Cu toate că sînt conștiente de comunitatea destinului istoric, a fondului cultural și lingvistic, noile neamuri îș conștientizează și își ocrotesc însemnele deosebitoare — etnonimul (denumirea etniei), glotonimul (de- numirea graiului matern) și denumirea țării.
Integrarea europeană pentru Moldova înseamnă pierzania statalităţii.

Integrarea europeană pentru Moldova înseamnă pierzania statalităţii.

Ce înseamnă integrarea europeană pentru Moldova din punct de vedere al identităţii şi statalităţii moldoveneşti? În primul rînd aceasta va rupe statul moldovenesc în două, deja oficial. Scenariul unui război pe Nistru probabil nu va fi realizat, după exemplul Ucrainei, unde alegerea parcursului european a provocat război civil. Mai degrabă oficialii din Chişinaul se vor satisface cu graniţa pe Nistru, mai ales că suportarea poziţiei aparte a Nistreniei privind vectorul extern cam a obosit guvernul actual şi deja se apreciază ca o piatră pe gît, un lanţ ce limitează apropierea cu Bucureştiu.
Experţii internaţionali constată limba moldovenească pe ambele maluri ale Prutului

Experţii internaţionali constată limba moldovenească pe ambele maluri ale Prutului

Experții internaționali constată că în Romînia se vorbește și în limba moldovenească, iar CIA recunoaşte limba moldovenească este prima limbă maternă vorbită în Moldova.
Notiţe unui transilvanean în Moldova (1923)

Notiţe unui transilvanean în Moldova (1923)

În perioada 9 septembrie-12 noiembrie 1923 un gazetar transilvănean se confesa în paginile ziarului Adevărul din Bucureşti: “Am văzut Basarabia mai întîi în iarna anului 1916, cu puţină vreme după căderea Bucureştilor. Era încă Rusia ţaristă în putere. Totul părea, între Prut şi Nistru, rusesc. Nici un vînt de redeşteptare naţională romînească nu adia. Cu puţine exceptii, Basarabia se simţea foarte bine sub “jugul Ţarului”. “Moldovenii” erau cei mai credincioşi supuşi ai lui Nicolae al II-lea. Polcurile (regimentele) basarabene aflatoare pe timpul Revoluţiei din Martie 1917, în Petrograd, au apărat pe ţar pînă tîrziu după renunţarea lui la tron şi numai cu anevoie s-au lăsat dumirite de scopurile Revoluţiei.
LUPTA antiromînească a MOLDOVEI e VECINICĂ

LUPTA antiromînească a MOLDOVEI e VECINICĂ

Lupta pentru statalitatea moldovenească e vecinică, romînii permanent intentau, că sîntem un neam și o țară, iară moldovenii apărau inversul. Problema nu este de 20 de ani, sau că rușii ne-au ocupat și bolșevicii au născocit în eprubetă o națiune nouă. Problema își duce izvorul înca din descălecarea Moldovei. Romînii secole la rînd bat apa în piu, încercînd să demonstreze că moldovenii cu romîni sînt un popor.
TREN sau POEZD?

TREN sau POEZD?

Cum e mai corect TREN (din fr. train) sau POEZD (ru)? În mod natural limba se dezvoltă pe seama limbilor în contactul cărora intră purtătorii limbii: vecinătatea sau tîrguiala. Ce au avut moldovenii cu francezii? Numai aceea, că cineva a decis să ne facem mai latinizaţi, ca strămoşii, dar aceasta este subiectivism pe care scoala lingvistică moldovenească nu-l accepta.
MOLDOVENII CU VIZĂ

MOLDOVENII CU VIZĂ

În internetul romînesc s-a iscat un mare-scandal, care nu a așteptat să treacă în viața reală. Irina Tarasiuk interpreta moldovancă, și-a luat pașaport romînesc, dar spune ca NU E DELOC ROMÎNCĂ! Adică, pasaportul romînesc pentru ea este doar o simplă viză pentru a avea acces ușor în Europa.
Copyright 2012 © Graiesc.md
Developed by webinmd.com